Comma Johanneum

Comma Johanneum este o frază scurtă, prezentă în majoritatea traducerilor ale primei epistole a lui Ioan și publicată începând din 1522 până astăzi, datorită folosirii cu precădere a celei de-a treia ediții a Textus Receptus (TR) ca singură sursă de traducere. În versiuni care conțin această frază, cum ar fi Biblia ortodoxă, 1 Ioan 5:7-8 este scris așa (Comma fiind redată aici cu emfază):

„1 Ioan 5:7:

Căci Trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul și Sfântul Duh, și Aceștia trei Una sunt.

1 Ioan 5:8:

Și trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul și apa și sângele, și aceștia trei mărturisesc la fel.”

Pasajul care rezultă e o referire explicită la Sfânta Treime (doctrina potrivit căreia Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt un singur Dumnezeu) și, pentru acest motiv, unii creștini nu sunt de acord cu eliminarea Commei din traducerile moderne ale Bibliei. Totuși, aproape toate traducerile recente au eliminat această frază, deoarece nu apare în copii mai vechi ale epistolei și nu e citată de părinții Bisericii primare, care ar fi avut multe motive să o citeze în dezbaterile lor trinitariene (de exemplu, împotriva arienilor). Majoritatea cultelor creștine sunt de acord, astăzi, că doctrina teologică din Comma este adevărată, dar nu este o parte originală din Epistola lui Ioan, Comma Johanneum fiind o falsificare a manuscriselor grecești ale Bibliei, falsificare care a apărut pentru prima oară într-un manuscris grecesc menit să-l facă pe Erasmus din Rotterdam să includă dogma Treimii în ediția tipărită a Noului Testament în greaca veche.

 Se afirmă că ea nu apare în manuscrise grecești dinaintea lui Erasmus, Erasmus incluzând-o în textul Noului Testament pentru a nu fi trecut la index, deși (conform opiniei majoritare) știa că adăugirea nu face parte din Noul Testament. Din perspectivă textologică este evident că manuscrisul Codex Britannicus (care conținea Comma în grecește) a fost un fals executat la comandă, și însuși Erasmus îl suspecta de a fi latinizat conform Vulgatei. De Jonge se abate de la opinia majoritară afirmând că Erasmus s-a temut într-adevăr de a fi acuzat de erezie și avea o teorie că manuscrisele grecești au fost modificate conform Vulgatei, însă nu există niciun indiciu că Erasmus și-ar fi dat seama că acest Codex Britannicus a fost scris special pentru a-l face să includă Comma în ediția grecească a Noului Testament. De Jonge afirmă că ideea că Erasmus ar fi fost obligat de un pariu să includă Comma se datorește unei înțelegeri greșite a scrierilor sale, el dorind doar să se apere de acuzația de indolență și nu să facă un pariu.

Deși scopul lui Erasmus era să dovedească soliditatea traducerii sale latine a Bibliei și nu neapărat să ofere o ediție grecească a Noului Testament,textul său grecesc a fost preluat în mod aproape lipsit de orice simț critic în Textus Receptus, ediție a Noului Testament care suferea de aceleași defecte ca și textul grecesc al lui Erasmus: bazat pe manuscrise puține și de proastă calitate. Asta face ca toate traducerile Bibliei bazate pe Textus Receptus să conțină Comma Johanneum. Traducerile contemporane ale Bibliei în engleză nu mai conțin Comma, deoarece sunt bazate pe manuscrise de calitate ale Bibliei. De exemplu, New International Version nu traduce Comma, ci doar adaugă o notă de subsol că Vulgata conține un anume text, care nu se regăsește în manuscrisele grecești ale Bibliei dinaintea secolului al XIV-lea.

Minusculul 629 (în numerotarea Gregory-Alland) conține Comma în greacă, manuscrisul fiind bilingv (greco-latin). El a fost datat paleografic ca fiind scris în secolul al XIV-lea. Există manuscrise anterioare care cuprind Comma (88, 221, 429 și 636), dar nu în text, ci ca notă laterală, notele fiind adăugate în secolele XV-XVI.

sursa > wikipedia